Acte și pași necesari pentru a putea adopta
Acte și pași necesari pentru a putea adopta
I. Obținerea atestatului de persoană/familie aptă să adopte
Persoana/familia care dorește să adopte, se poate adresa Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) sau unui organism privat român autorizat (OPA), în a cărei rază teritorială domiciliază unul dintre adoptatori.
O dată cu contactarea se realizează procedura de informare prealabilă privind etapele adopției interne, termenele aferente acestora, profilul public al copilului adoptabil, precum și la documentele necesare eliberării atestatului de persoană/familie aptă să adopte.
După această etapă, persoana/familia care dorește să adopte, depune la DGASPC în a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază sau la un organism privat autorizat (OPA), cererea privind eliberarea atestatului pentru adopţie însoțită de o serie de documente.
Specialiștii din cadrul Direcției evaluează garanțiile morale și condițiile materiale ale persoanei/familiei care dorește să adopte și asigură acestora serviciile de pregătire/consiliere necesare pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte.
Etapa de evaluare (socială și psihologică) și pregătirea pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte (sesiuni de pregătire obligatorii), are o durată de maximum 90 de zile de la depunerea cererii de atestare.
Sunt exceptate de la parcurgerea etapei de pregătire persoanele/familiile care au deținut atestat pentru adopție a cărui valabilitate a încetat sau persoanele/familiile care doresc să adopte copiii pe care îi au în plasament de cel puțin 6 luni.
Persoana/familia care dorește să adopte beneficiază de timp liber acordat de angajator, fără diminuarea drepturilor salariale, pentru realizarea evaluării și pentru parcurgerea etapei de potrivire practică în limita a maximum 40 ore pe an.
După obținerea atestatului de persoana/familie aptă să adopte, acesta va fi înregistrat în Sistemul Informatic Național pentru Adopții (SINA), alături de celelalte persoane/familii atestate din România.
Atestatul are o valabilitate de 5 ani de zile, dar vor avea loc reevaluări anuale în urma cărora se vor întocmi rapoarte cu privire la menținerea sau, după caz, modificarea condițiilor care au stat la baza eliberării atestatului și a criteriilor de potrivire. În situația în care condițiile nu se mai mențin și sunt necorespunzătoare, raportul anual de reevaluare poate conține propunerea de retragere a atestatului.
NU POT ADOPTA persoanele care:
a. Au boli psihice sau handicap mintal;
b. Au fost condamnate definitiv pentru o infracțiune contra persoanei sau contra familiei, săvârșită cu intenție, precum și pentru infracțiunea de trafic de persoane sau trafic și consum ilicit de droguri nu poate adopta;
c. Sunt decăzute din drepturile părintești sau au un copil care beneficiază de o măsură de protecție specială;
d. Interdicția de a adopta se aplică și persoanelor care doresc să adopte singure, ai căror soți se găsesc în una dintre situațiile prevăzute lit. a, b, sau c.
II. Potrivirea inițială
Această etapă este realizată de către D.G.A.S.P.C. de la domiciliul adoptatorilor și presupune identificarea și selectarea din SINA a persoanei/familiei atestate în vederea adopției care, din punct de vedere al criteriilor de potrivire inițială, corespunde nevoilor copilului.
Pentru fiecare copil adoptabil se generează în timp real lista cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestate, care răspund nevoilor și caracteristicilor copilului.
Criteriile de potrivire luate în considerare pentru includerea unui adoptator în lista unui copil sunt:
a) vârsta copilului;
b) sexul copilului;
c) numărul de copii pe care familia îi poate îngriji;
d) starea de sănătate a copilului.
Potrivirea se realizează acordându-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse, altor persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, precum și familiilor/persoanelor care au adoptat frați ai copilului sau care se află în procedură de adopție cu un frate/frați al/ai acestuia, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. În potrivire se includ numai acele rude și persoane care dețin atestat valabil de adoptator/familie adoptatoare.
III. Potrivirea practica cu copilul adoptabil
În cadrul etapei de potrivire practică, se realizează întâlniri între copilul adoptabil și adoptator/familia atestată.
Potrivirea practică presupune facilitarea contactului direct între copil și adoptator/familia adoptatoare prin întâlniri ale copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, prin vizitarea copilului, prin găzduirea copilului de către adoptatorul/familia adoptatoare.
Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării copilului/copiilor cu adoptatorul/familia adoptatoare.
Dacă persoana/familia adoptatoare refuză continuarea potrivirii practice, acest refuz se consemnează și se motivează în scris.
Procedura de potrivire încetează dacă pe parcursul potrivirii practice specialiștii constată că nu se realizează acomodarea copilului cu persoana/familia adoptatoare, aceștia urmând să aștepte, în continuare, până ce vor fi incluși într-un alt proces de potrivire practică, cu un alt copil adoptabil.
La finalul potrivirii practice, se întocmește un raport de potrivire în care se precizează modul în care s-a realizat acomodarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, iar D.G.A.S.P.C. sesizează instanța judecătorească pentru încredințarea copilului în vederea adopției.
În cazul în care persoana/familia adoptatoare se află în situația de a fi refuzat de 5 ori continuarea potrivirii practice, aceasta are obligația de a parcurge un program de informare și consiliere referitor la caracteristicile copiilor adoptabili din România și motivația refuzului, organizat de către responsabilul de caz al familiei din cadrul direcției care a eliberat atestatul. Programul este obligatoriu, cuprinde un număr de minimum 3 întâlniri, iar până la finalizarea acestuia adoptatorul/familia adoptatoare nu este inclusă în demersuri de potrivire.
Profilul public al copilului adoptabil
O situație particulară este constituită de profilul public al copilului adoptabil, acei copiii pentru care nu s-a reușit identificarea unei persoane/familii potrivite sau, chiar dacă aceasta a fost identificată, nu s-au putut urma pașii care să conducă la finalizarea adopției.
Pentru acești copii a fost creată în SINA o secțiune specială. Profilul unui astfel de copil constă într-o prezentare succintă a abilităților, nevoilor și trăsăturilor de personalitate, a nevoilor de sănătate actuale, a nevoilor educaționale și emoționale care caracterizează copilul în cauză, fiind însoțit de o fotografie a acestuia sau de o imagine reprezentativă. În cazul fraților ce urmează a fi adoptați împreună, profilul este comun.
Adoptatorii au posibilitatea de a accesa doar de la sediul D.GA.S.P.C. de la domiciliu, profilul acestor copii și, în situația în care sunt interesați de adopția unui copil/unor copii din profil, pot notifica acest aspect, urmând a primi informațiile necesare și putând iniția procedura de potrivire practică.
Accesarea profilului public al copiilor le poate da persoanelor/familiilor atestate posibilitatea imediată de a intra în potrivire practică cu un copil sau cu grupe de frați adoptabili împreună!
IV. Încredințarea copilului în vederea adopției la persoana/familia atestată
Este o măsura care se dispune de către instanța judecătorească de la domiciliul copilului și constă în încredințarea acestuia la domiciliul adoptatorilor, pentru o perioada de 90 de zile.
În perioada încredințării copilului în vederea adopției, se monitorizează evoluția copilului și a relațiilor dintre acesta și adoptator. Dacă în această perioadă se constată neadaptarea copilului se poate propune instanței judecătorești prelungirea încredințării sau revocarea acesteia.
În vederea sprijinirii acomodării dintre adoptator/familia adoptatoare și copil, după punerea în executare a hotărârii de încredințare în vederea adopției, persoanele/familiile adoptatoare pot beneficia de concediu de acomodare. De acest concediu, cu o durată de maximum 2 ani de zile, beneficiază adoptatorul/unul dintre soții familiei adoptatoare care realizează venituri supuse impozitului pe venit și care în perioada concediului va primi și o indemnizație (cuantumul indemnizației lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătorești de încredințare în vederea adopției), acordată de AJPIS.
La sfârșitul perioadei de încredințare în vederea adopției, când se constată că, copilul s-a adaptat noului mediu de viață, D.G.A.S.P.C. întocmește un raport final referitor la evoluția relațiilor dintre copil/copii și adoptatori, ce urmează a fi comunicat instanței judecătorești care soluționează cererea de încuviințare a adopției.
Încredințarea in vederea adopției nu este necesară în cazul în care copilul adoptabil urmează a fi adoptat de către tutorele său, ori de către persoana/familia la care se află în plasament de cel puțin 6 luni.
V. Încuviințarea adopției
Această etapă se derulează tot în fața instanței judecătorești, după trecerea termenului stabilit pentru perioada de încredințare în vederea adopției.
La momentul încuviințării, adoptatorii își exprimă în fața instanței judecătorești consimțământul la adopția copilului/copiilor. Termenul în care se poate formula apel împotriva sentinței de încuviințare a adopției este de 10 zile.
După rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești privind încuviințarea adopției, adoptatorul dobândește drepturi și obligații părintești întocmai ca și față de un copil biologic și încetează definitiv rudenia copilului față de părinții săi firești. Adoptatorul/familia trebuie să facă demersuri pentru întocmirea unui nou certificat de naștere pentru copil (adoptatorii fiind înregistrați la rubrica “părinți”).
Adoptatorii sunt obligați să informeze gradual copilul că este adoptat, începând de la vârste cât mai mici, beneficiind și de sprijinul specialiștilor din cadrul serviciului de adopții și postadopții al D.G.A.S.P.C.
La data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției, persoana/ familia adoptatoare beneficiază, cu titlul de sprijin financiar, de o indemnizație de sprijin lunară, raportată la indicatorul social de referință, în cuantum de 1,20 ISR, acordată de AJPIS, pentru fiecare copil care se află în una dintre următoarele situații:
a) are vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani;
b) este încadrat în grad de handicap ușor sau mediu;
c) face parte dintr-un grup de 2 frați adoptabili împreună.
Cuantumul indemnizației de sprijin se majorează cu 50% pentru cazul în care la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției copilul se află în una dintre următoarele situații:
a) are împlinită vârsta de 7 ani;
b) este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat HIV sau bolnav SIDA;
c) face parte dintr-un grup de cel puțin 3 frați adoptabili împreună.
În situația în care copilul adoptat întrunește două dintre condițiile prevăzute mai sus, cuantumul indemnizației de sprijin se majorează cu 75%.
În situația în care copilul adoptat întrunește cumulativ toate condițiile prevăzute mai sus, cuantumul indemnizației de sprijin se majorează cu 100%.
Indemnizația de sprijin se acordă începând cu luna următoare rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției și încetează fie la dobândirea capacității depline de exercițiu de către copilul adoptat, fie în luna în care a intervenit desfacerea adopției sau declararea nulității acesteia. La cererea adoptatului, exprimată după dobândirea capacității depline de exercițiu, dacă acesta își continuă studiile într-o formă de învățământ de zi, sprijinul financiar poate fi acordat pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăși vârsta de 26 de ani.
Pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare realizate de persoana/ familia adoptatoare în vederea participării la procedura potrivirii practice cu un copil având domiciliul în alt județ decât cel al adoptatorului/familiei adoptatoare se acordă suma de 200 de lei/zi/persoană.
Perioada pentru care se acordă această sumă este de maximum 10 zile din durata totală a procedurii de potrivire practică. Decontarea se realizează pe baza programului de vizite întocmit de către D.G.A.S.P.C. în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului.
VI. Monitorizarea și activitățile post adopție
Monitorizarea postadopție reprezintă etapa ulterioară încuviințării adopției prin care se urmărește evoluția copilului adoptat și a relațiilor dintre acesta și părinții adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare și identificării precoce a eventualelor dificultăți ce pot să apară în această perioadă.
Monitorizarea postadopţie se realizează de către D.G.A.S.P.C. de la domiciliul copilului, prin vizite la domiciliu și întocmirea rapoartelor trimestriale pe o perioadă de cel puțin 2 ani după încuviințarea adopției.
Monitorizarea postadopție nu se realizează în cazul adopției interne a copilului de către soțul părintelui firesc sau adoptiv ori de către rudele copilului și nici în cazul adopției copilului de către tutorele său ori de către persoane/familii care au avut copilul în plasament cel puțin 2 ani.
În această etapă, persoana/familia adoptatoare care a adoptat unul sau mai mulți copii beneficiază pentru fiecare copil adoptat de o sumă fixă în cuantum de 1.500 lei pe an, acordată de AJPIS, destinată asigurării unor servicii de recuperare/reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură și a căror necesitate rezultă în urma recomandărilor unui medic, psiholog sau asistent social.
Această sumă se acordă pe perioada etapei de monitorizare postadopţie și numai dacă nu a intervenit desfacerea adopției sau declararea nulității acesteia.
Perioada de acordare precizată se poate prelungi o singură dată până la 6 luni în situația în care, în baza recomandărilor unui medic, psiholog sau asistent social, se impune continuitatea asigurării serviciilor de recuperare/reabilitare.
În situațiile în care cheltuielile necesare pentru acoperirea integrală a serviciilor de recuperare/reabilitare recomandate depășesc suma precizată mai sus, diferența poate fi suportată de către angajatorii adoptatorului, persoane juridice de drept public sau privat.
Cheltuielile efectuate de către persoanele juridice de drept privat se deduc din impozitul pe venit aferent anului în care aceste cheltuieli au fost efectuate.